Misterele....României -partea a doua

Ce spune harta şi Ce s-a întîmplat. Iată paralele dintre datele hărţii mai sus amintite şi evenimentele de pe bătrînul continent, din 1990 pînă astăzi:

- În 1993 Cehoslovacia a dispărut de pe harta lumii şi au apărut Cehia şi Slovacia. Paşnic.

- Divizarea Iugoslaviei, aşa cum vorbea documentul, a fost efectul unui şir de conflicte armate începînd cu 1990, cînd Germania recunoaşte prima independenţa Sloveniei şi Croaţiei. În 1991 începe războiul dintre sîrbi şi croaţi, iar în 1992 cel dintre sîrbi şi bosniaci.

- În 1996 mafia albaneză preia controlul traficului de droguri din Balcani.

- În 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.

- În februarie 2008 Kosovo îşi declara independenţa faţă de Serbia, cu recunoaşterea UE şi SUA. Este foarte posibil să se unească cu Albania în următoarea perioadă.

- În noiembrie 2007, premierul regional scoţian Alex Salmond, şeful Partidului Naţional Scoţian (SNP), a vorbit pentru prima oară despre un calendar de separare de Marea Britanie şi a prezis că Scoţia va fi independentă peste 10 ani, respectiv în 2017. Salmond a promis organizarea unui referendum asupra independenţei Scoţiei înainte de alegerile regionale din 2011.

- În noiembrie 2007, flamanzii din Belgia au aprins scînteia scindării – deputaţii flamanzi au votat o lege care vizează reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a întîmplat pentru prima oară de la independenţa Belgiei, în 1830.

- În vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus în actualitate ideea secesiunii dintre sudul şi nordul Italiei.

- “Eliberarea” bretonilor, consideraţi urmaşi ai celţilor veniţi din insulele britanice, de sub “opresiunea franceză”, este susţinută de Armata Revoluţionară Bretonă, care şi-a început activitatea încă de la începutul anilor 1970. Născută ca o copie fidelă a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizaţia bretonă aparţine aripii extremiste a mişcării naţionaliste Emgann, mişcare al cărei obiectiv este independenţa Bretaniei faţă de Franţa.

- În anul 2009, locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum “simbolic” privind independenţa acestei regiuni faţă de Guvernul de la Madrid.

- “Situaţia din Craiova a scăpat de sub control şi cred că nu mai poate fi stăpînită. Nu mai ai curaj să ieşi seara pe stradă”. Afirmaţia aparţinea preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Preoteasa, şi era legată de escaladarea luptelor de stradă între clanurile mafiote din Bănie în ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 şi 2009, cînd războaiele dintre clanurile de ţigani din Craiova s-au derulat chiar în centrul oraşului, lîngă Tribunalul Judeţean, în plină zi.

Chelaru:” Oltenia urma să se desprindă de România în decembrie 2000″

Generalul Mircea Chelaru: “La vremea respectivă (octombrie 2000) aveam informaţii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, şi nu numai, de comunităţi compacte de tigani, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potenţiali agresori. Tocmai în acest sens am convocat acea Conferinţă de Presă, pentru a descuraja, pentru a atrage atenţia acelor structuri că se ştie despre ele şi că există modalităţi de anihilare a lor. Demisia mea a fost legată de acea declaraţie. Regret că am avut dreptate. Fenomenul enclavizării e real. Oltenia urma să se desprindă oficial de România în decembrie 2000, iar Strehaia urma să devină capitala enclavei. Din cîte ştiu, nu s-a renunţat încă la acest plan. În România s-au făcut şi se fac greşeli politice ce intră în categoria erorilor istorice, care, tare mă tem, nu se vor putea spăla decît cu sînge”. Generalul Mircea Chelaru, născut în 1949, este doctor în ştiinţe militare şi a absolvit – pe lîngă Şcoala Superioară de Ofiţeri şi Academia Militară din România – Colegiul de Studii Strategice şi Economice de Apărare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall” din Germania, precum şi cursuri internaţionale de drept militar. În anul 1990 a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Român de Informaţii. A fost şeful Marelui Stat Major al Amatei în anul 2000. Din anul 2008 este general cu 4 stele, în rezervă.

............................................................................................................................................................................... 

Din misterele României- prima parte

La începutul lunii decembrie 1989, preşedintele României socialiste, Nicolae Ceauşescu, a primit, din partea lui Iulian Vlad, un raport despre discuţiile din Malta dintre celor două mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite şi URSS. Raportul vorbeşte despre “un nou echilibru pe continentul european”, respectiv “redefinirea sferelor de influenţă”. Documentul a fost făcut public şi nu insistăm asupra lui. Ceea ce nu se ştie este faptul că, alături de informaţiile mai sus amintite, spionii români care s-au ocupat de operaţiunea “Malta” au mai adus şi o hartă.

Acest document a produs, pe plan intern, în timp, demisia unui şef de Mare Stat Major al Armatei Române şi o catastrofă aeronautică: cea de la Baloteşti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce conţinea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale să se producă. Vă prezentam o reproducere a documentului, care se află la Biblioteca din Bucureşti a Mişcării Legionare.Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armată Mircea Chelaru, la vremea respectivă şef al Marelui Stat Major al Armatei, a anunţat o Conferinţă de Presă ad-hoc, seara tîrziu. El a declarat, spre uluirea asistenţei, că structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România şi să enclavizeze sudul Olteniei. Adică să constituie o veritabilă “Republică a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amanunte. La cîteva ore, în replică, a venit răspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Mureşan, care a spus că “se poate vorbi de elemente de crimă organizată, generate de nivelul scăzut de trai, de sărăcie. Este vorba despre recuperatori, traficanţi de droguri şi de cei implicaţi în fenomenul prostituţiei. Dacă nu ţinem sub control fenomenul, în timp, e posibil să devină un pericol”. (Gen. Chelaru incerca sa demaste clica care a pus stapanire prin proxy peste Romania, cu ajutorul bandelor infractionale civile gen “zona” si “garda” – veti afla lucruri putin cunoscute in ambele articole) A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru şi-a dat demisia din funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? În 1992, William B. Wood, geograf-şef al Departamentului de Stat american (fost ambasador al SUA în Afganistan), dădea publicităţii o hartă cu noile graniţe ale statelor Europei, care ar fi trebuit modificate în virtutea intereselor strategice de după căderea blocului comunist.

Adică înţelegerea de la Malta.

Pe scurt, se preconiza că: Scoţia devine independentă; o parte a Irlandei de Nord se uneşte cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franţa; Ţara Bascilor şi Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide în zona de nord şi zona de sud; Belgia se divide în Flandra şi Wallonia; Cehoslovacia se rupe în două; Kaliningrad va fi o zonă autonomă în cadrul Rusiei; Kosovo se alipeşte Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judeţe Dolj, Caraş-Severin şi Timiş se desprind de România şi devin o ţară a ţiganilor; partea vestică a Basarabiei revine României; partea estică a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonomă “Dniester” în cadrul Ucrainei. Publicaţia franceză “L’evenement de Jeudi” arată harta mai sus menţionată, în octombrie 1992. Peste România de sud-vest scrie “Ţigani”. Un asemenea document primise Ceauşescu şi despre el vorbea şi generalul Chelaru.

....................................................................................................................................................................... 

  Din colectia de mailuri primite zilnic

..................................................................................................................................................................... 

Despre oameni

O minte bolnava poate cu zece minti luminate! Hehehe...nu stiu daca e de ras sau e de plans, insa imi dau seama ca multi oameni  au probleme  atunci cand vine vorba de a se defini.

Mai exact multi, sau mai bine zis cei frustrati, (care sunt tot mai multi) isi inventeaza studii, mastere, facultati, functii, etc, pe care le-au avut candva, dar care nu se pot proba.

Si...de ce ??? Pai, pentru a obtine alte functii care ar putea,  sa le aduca o oarecare satisfactie orgoliilor lor bolnave.

Pentru oamenii inteligenti, drumul este scurt (sau mai scurt)... spre a obtine mult dorita functie pentru ca odata ce incepi sa muncesti si sa aduni rezultate, functia vine singura spre tine...insa pentru multimea mediocra functia trebuie sa vina de la sine si eventual sa le faca si munca, de care, oricum nu sunt in stare.

Insa, mai exista o categorie de oameni, acei machiavelici agresivi, care incearca sa manipuleze, mediocrii, si pe cei "simpli", creand situatii si conflicte acolo unde nu sunt decat vorbe.

In aceasta categorie a simplilor, se includ si fanafaronii care vin la inceput si pretind a fi si a avea, ceva ce nu au si nu au avut, pentru ca mai apoi sa apara cersind  ajutor...un ajutor pentru a corecta propriile lor greseli...invocand insa fatalitatea unei glorii pierdute.

Cand tot acest "cocktail" de creiere  e agitat se pot intampla urmatoarele: ca machiavelicii sa se trezeasca guvernand o adunatura de obraznici, puturosi si fanafaroni, care nu vor face decat ceea ce stiu sa faca adica, NIMIC.

Sau o alta posibilitate este ca aceast "cocktail" sa fie trantit de pamant  si vazut asa cum este o AMESTECATURA, ce da dureri de...cap.

Mai exista si o alta varianta in care "totul" ramane la stadiul de vorbe si "cocktailul" se dilueaza sau chiar se impute cu timpul, asa cum se intampla cu orice amestec nepotrivit.

Reflexiones de otoño

El otoño llego rápido y de una manera imprevisible…igual que muchas cosas que pasan últimamente.

De alguna manera se siente un aire de guerra y de pelea…incluso los periódicos endurecieron sus artículos y dan un aspecto más guerrero a todo lo que publican.

Todos se han subido a un solo caro el de demonizar a los inmigrantes…todo lo que pasa hoy en el mundo es culpa de los inmigrantes.

España endureció tanto el discurso que lo de políticamente correcto, ya es un cuento. Cataluña siempre ha tenido un tono más alto ahora tiene una voz agresiva y muy catalana. Diariamente los periódicos dedican varias páginas para subrayar, lo innecesarios que son, los inmigrantes y los culpables que son de todo lo que pasa en Cataluña.

Pero olvidan otro aspecto quizás igual de importante….que los autóctonos también tienen su parte de culpa…por haber abandonado sus estudios, por haber renunciado a trabajar en condiciones de ratas como han aceptado los inmigrantes…en puridad por haber permitido…

Todos los inmigrantes son delincuentes…no será que hay algún que otro fallo en la legislación española o en el código penal…como por ejemplo que no incluye delitos menores, hurtos etc. No será que algún que otro fallo tienen todas estas instituciones públicas que hoy nos tratan a todo como delincuentes!!!

Como puede ser que saquen la historia de un pakistaní en la prensa el domingo diciendo que no tiene con que mantener a los 4 hijos y a su mujer porque está en el paro…pero hace 7 meses reagrupo a su 4 hijos y a la mujer!

Porque se aprueba un reagrupamiento familiar cuando ese individuo estaba en el paro de hace más de 2 años???

Porque piden un nivel alto de catalán a los inmigrantes cuando vas a caixas, tiendas, hacienda, seguridad social, ayuntamientos, ambulatorios, etc., etc., y te hablan en castellano. (Y hablo con propiedad).

Voy a ser como Mourinho: “Porque?” “Porque? “.

Hilos

Cada vez mas me siento mas identificada con esta imagen…y no solo yo me veo identificada con esta imagen si no que veo la gente que esta alrededor mío  de la misma manera.

De alguna forma u otra estamos manejados mediante multitudes de hilos invisibles o visibles.

Estamos enganchados el internet, al las redes sociales, al teléfono... ya no digo el enganche que tenemos al movil. Hoy por hoy el teléfono es una extensión más de nuestra mano.

Somos y seremos una marionetas en manos de la tecnología??

Que será de aquellos tiempos en los cuales el teléfono o el internet no existía???

Y sobre todo que será de nosotros...como nos comunicaremos entre nosotros mismos y sin tecnología de por medio?

Nos distanciaremos mas aun??? O hablaremos solo por chats?

Que será del típico ligue con miraditas y sonrisitas?? Estará sustituido por iconos emoticonos tan ridículos y tan estúpidos pero que la gente lo utiliza cada vez mas?

Somos solo marionetas…solo esto…

A cumplir…que si no...hay multa

En tiempos de crisis los divorcios escasean…o es lo que dicen los especialistas en el sector. Las parejas intentan aguantarse y llevarse mejor  básicamente por cuestiones  económicos.

Pero cuanto tiempo se puede aguantar???

En Francia una pareja se aguanto 10 años!!

Siii...Una pareja de un pueblo cercano a Niza se divorciaron (por fin) porque tal y como alega la mujer, el hombre no cumplió con sus obligaciones matrimoniales en  solo los últimos 10 años de relación.

Vamos que ha sido por falta y grave...falta de sexo!

Tanto ha sido el susto que el juez o la jueza, llego a multar al marido con 10.000 euros por no haber cumplido con sus deberes sexuales  con su esposa.

El marido, alego en su defensa, que trabajaba muchas horas al día y que el medico le diagnostico fatiga crónica  y que por esto estaba incapaz de algo mas, que dormir con su ya, ex esposa.

Lo que esta claro es que trabajar mata o como mínimo te separa!

Síndrome postvacional

Taquicardia, dolor muscular, nerviosismo, molestias estomacales... tienes estos síntomas??? Pues, si,  se te presenta algunos de estos síntomas durante estos días, no piense en un infarto o en una úlcera, quizás se deba simplemente a que as vuelto al trabajo.

En los últimos años, especialistas en psicología y psiquiatría han empezado a valorar si este conjunto de alteraciones merece el apelativo de enfermedad y si existe una forma de evitar, y de combatir, estos episodios a los que se viene denominando síndrome postvacacional.

La verdadera causa de este problema estriba en la percepción del trabajo como una estimulación aversiva. De esta forma, se produce un aumento progresivo de los niveles de ansiedad, desgana, falta de atención, cambios en los períodos de vigilia-sueño, deseos de cambiar de trabajo, irritabilidad, tristeza, etc.

La duración de esta “depresión” oscila entre una y dos semanas, dependiendo del tipo de trabajo.

Varias encuestas elaboradas por la empresa de trabajo temporal Randstad, establecen que, en España, el 56% de los trabajadores admite padecerlo. Es más, explica que el perfil típico del afectado en una mujer, no inmigrante, de entre 30 y 44 años y con estudios universitarios. Se destaca también que suelen ser “personas que trabajan de cara al público y que ya tenían una situación negativa en el trabajo o bien sufren una patología previa”.

Aviso, a los que vais a instituciones publicas tipo Hacienda, Seguridad Social, etc. que no os extrañéis, si, estas tiparracas os trata mal, simplemente tienen el “síndrome de tener  trabajo” ahh, perdón, postvacacional.

Por otro lado los jóvenes son más entusiastas con su trabajo, por lo que tienden a experimentar en menor medida el impacto de la “vuelta al cole”.

Aunque a estas alturas hablar de “un síndrome postvacacional” es un pelin diabolico porque hay mucha gente que esta en paro y seguramente estarían encantados de la vida de volver a trabajar.

Italia! Italia!

Vara asta mi-am petrecut luna de concediu intre Romania, Italia, Monaco si Franta, exact in aceasta ordine.

Romania...hmmm incerca sa vad daca pot scrie ceva nou si pozitiv, insa din pacate in momentul de fata nu-mi vine nimic in minte.
Anyway e tara mea si punct. :)

Insa  marea dezamagire a fost Italia...o uriasa dezamagire, si asta o pot afirma si reafirma, dupa ce am petrecut suficient timp si am colindat numeroase orase. 

Venetia mizerabila si plina de circari in restaurante care incercau sa iti explice cum traditia in Italia, este sa iti incaseze 10 euro pentru fata de masa si 1.80 euro pentru fiecare tacam.

Florenta mult mai decenta iti spunea ca doar 10 euro era taxa ca sa iti curate masa. 

Pisa  era plina de surzi care nu voia sa te auda si sa te serveasca si atunci cand te serveau iti luau 6 euro pe un tap de bere. 
Da´ totul pe muteste. Nu ti se explica nimic nu ti se arata nimic...doar pretul ti-l aratau scris cu litere de-o palma ...de  iti ieseau ochii din orbite ca la broaste.

Trec peste Murano, Burano si Toricelo care erau aidoma bazarelor, desi totalmente inaccesibile pentru toti muritorii.

Toscana in mare, e un fel de Romanie...si ca si in Romania, oamenii cand fan, porumb, cartofi si alte  produse la marginea drumului.

De subliniat ca drumurile si strazile italiene nu sunt in absolut diferite, de cele de pe meleaguri romanesti, iar soferii italieni sunt ca ai nostri bravi, romani, care depasesc si pe stanga, si pe dreapta si din cand in cand se mai baga si pe contrasens.

Nu degeaba e plina Romania de italieni...banuiesc ca in afara de limba care si asa e foarte asemanatoare restu e la fel: mamaliga e pe toate drumurile :)...drumurile proaste.

Berlusconi si sleatca lui un fel de Basescu... si fiind fara una gen Udrea se baga si el pe minore!

Ce or fi facut astia in atatia ani de cand sunt in Uniunea Europeana?

Viva Italia!

¿Nos podemos reír del…nazismo?

Últimamente la doctrina nazi y todo lo que va relacionado con el nazismo esta cautivando el mundo. Ahora lo ultimo son reírse con y sobre el mismo tema.

¿Pero…puede el Holocausto ser gracioso o el humor sobre este tema es necesariamente inapropiado? ¿Quién tiene derecho a contar chistes del Holocausto? ¿Qué significa la presencia de este tipo de humor persista aún hoy en nuestra sociedad? ¿Podemos permitirnos a nosotros mismos reírnos sobre estos chistes?

Ejemplos:

“Pregunta un cartero a un vecino: '¿Sabe dónde vive Hitler?'. 'No, ¿por qué?', responde. 'Porque le traigo la factura del gas...”

Rudolph Herzog recopila los chistes que se contaban durante el III Reich. Y  plantea ahora las densas preguntas éticas encerradas en esos chistes y que llegan hasta hoy en día.

Y seguimos con otros ejemplos de chistes:

“Hitler y Göring se encuentran en la Torre de la Radio de Berlín y el Führer dice que le gustaría hacer algo que de verdad hiciese felices a los alemanes. Göring le responde: ¿Por qué no saltas?”.

 El humor es libre y sus límites éticos dependen de la conciencia de cada uno.

“Está la Gestapo a punto de fusilar a unos judíos y el comandante se percata de que uno tiene cierto aspecto ario. 'Uno de mis dos ojos es de cristal, si adivinas cuál demostrarás tu inteligencia y te salvarás', le dice. 'El izquierdo', responde el judío. '¿Cómo lo has sabido?', se asombra el comandante. '¡Parece tan humano!”.

La vuelta

Hoy he vuelto a mi trabajo… con muchas ganas por esto!

Un mes que se cumple hoy desconecte de todo y conecte con todo si podría decirse así! He visto sitios, ciudades, países, pueblos…me he encantado y me he desilusionado también!

Pero sobre las desilusiones que me lleve en  algunos sitios voy a escribir otro día para poder colocar las fotos que están como  pruebas de aquello que vi!

Hoy toca un día nublado pero tranquillo…la ciudad vuelve a la normalidad de una forma lenta y tranquilla… aun no hay grandes ruidos, ni grandes historias solo toca hablar de las vacaciones y poco mas.