Idei

E atat de simplu sa fii fericit!! Si totusi lumea se incapataneaza sa complice lucrurile atat de mult incat sa ajungi la extrema cealalta...aceea a disperarii,a enervarii...a frustrarii.
Cat de complicatte sunt adesea anumite situatii!cat de simple ar putea fi daca nu ne-am pune atatea bariere.Pana acum cateva zile credeam ca totii barbatii,in general sunt siguri pe ceea ce zic si ce fac si mai ales ca nu se poate sa exite diferente de comportament atat de mari.Evident ii asculti, ii analizezi le urmaresti comportamentul si atunci decizi:mda asta e asa!Si trece un timp si vezi ca individul nu are nici o treaba cu realitatea ca tot ce zic si vorbesc sunt tampenii si bravuri de moment, ca uneori sunt patetici, ridicoli si abjecti.
Pe urma exista o alata categorie o categorie, cei care sunt amuzanti, prietenosi, comici, dar rezulta a fi categoria cea mai periculoasa ...pentru ca de la gluma la nebunie adesea e doar un pas.Crezi ca individul glumeste si defapt in mintea lui el si-a creat un univers paralel.Si unde ieri era o gluma azi e o amenintare, unde ieri ce era comic devine o paranoie absurda.
Si uite asa universul tau care vesnic lai crezut a fi simplu si multumitor devine dintro data suparator.Iar lumea din jur devine apasatoare, incredibila....sau cum ar zice un cunoscut de al meu "bai astia sunt subrealisti".
Problema e ca lumea e plina de subrealisti.... e plina de indivizi ciudati, indivizi care nu stiu nici in ce lume se afla, au senzatia ca treiesc in filme cu cowboy sau dracu stie.
Good!!!imi amintesc ca undeva citisem ca fiecare individ in parte este rezultatul societatii in care traieste,ok, perfect deci eu sunt rezultatul la toti nebunii care ii am in jurul meu?Sau poate ca in realitate eu am o devianta de comportament si intelegere ca sa vorbesc in termenii doctoratului de sociologie juridica pe care il urmez.