Educaţie
Ministrul Pogea şi primul ministru trebuie să găsească soluţii pentru a rezolva problema salariilor din învăţământ.
Soluţia nu poate veni de la Ministerul Educaţiei, ci de la Ministerul de Finanţe, cel care trebuie să asigure fondurile pentru majorările salariale.
Înţelegem că nu sunt bani la buget, însă Gheorghe Pogea şi Emil Boc trebuie să prezinte un orizont de redresare a problemelor.
Problemele profesorilor sunt cauzate de nivelul foarte slab al încasărilor de la Ministerul de Finanţe.
Ministrul Pogea nu a reuşit să găsească un echilibru între nivelul încasărilor şi necesarul de fonduri de la ministere.
Încasările sunt în acest an mai mici decât în anii trecuţi. Cu toate acestea, este nedrept ca Ministerul Educaţiei să fie transformat în victima de serviciu a crizei economice.
Avem nevoie de mai multă solidaritate, atât în interiorul Guvernului, cît şi în relaţia cu Sindicatele din învăţământ.
Este nedrept ca ministerele sociale să fie afectate de reducerile bugetare, în timp ce alte ministere sunt încurajate să cheltuie bani.
Nu ştiu dacă într-o perioadă de criză era mai important să dăm banii pe tichete de vacanţă şi pe alte programe asemănătoare, sau să susţinem puterea de cumpărare a profesorilor.
Ecaterina Andronescu este în primul rând profesor şi ştie foarte bine problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ.
Nu cred că în acest moment putem avea un ministru al Educaţiei mai bun decât Ecaterina Andronescu.
Ministrul Educaţiei militează pentru drepturile profesorilor, însă nu poate să colecteze fonduri la buget pentru a plăti salariile.
Codurile Justiţiei
Nu codurile sunt principala problemă a Uniunii, ci capacitatea României de a remedia deficienţele semnalate în raportul precedent.
Parlamentul şi-a respectat angajamentul, însă cele mai importante probleme ale justiţiei nu au fost şi nu au cum să fie în zona Legislativului.
România are în continuare de recuperat restanţe importante pe obiectivele de referinţă stabilite cu UE. Oficialii europeni vor evalua exact ceea ce au sesizat ca probleme în raportul anterior:
Consolidarea CSM
Rezultatele activităţii ANI
Continuarea anchetelor în cazurile de corupţie la nivel înalt
Măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei la nivelul administraţiei locale
Din multe puncte de vedere, Justiţia din România stă mai prost acum decât în 2004, iar acest lucru va fi destul de vizibil şi în raportul Comisiei.
Justiţia este mai puţin eficientă, are mari deficienţe de personal şi nu are rezultate notabile în lupta anticorupţie.
Politizarea justiţiei, fapt vizibil inclusiv în arestările recente, este una dintre observaţiile constante pe care comisia le face la adresa României.
Problemele Justiţiei îl au ca principal responsabil pe Traian Băsescu.
Monica Macovei, Cătălin Predoiu, Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar, toţi susţinuţi de Traian Băsescu, nu au găsit soluţiile pentru reformarea Justiţiei din România.
Actualul preşedinte este primul care ar trebui să îşi asume raportul de evaluare al CE, pentru că a garantat pentru rezultatele pe care le vor produce MJ şi a Ministerului Public.
Codurile justiţiei nu vor fi un element central în evaluarea Comisiei.
Oficialii europeni au declarat că nu au impus vreodată un termen limită pentru adoptarea codurilor. Mai mult, au împărtăşit viziunea noastră că România trebuie să aibă coduri bune şi nu coduri elaborate pe genunchi.
Codul Penal şi Civil vor fi finalizate până la jumătatea lunii mai, urmând ca dezbaterile pe codurile de procedură să fie încheiate în toamna acestui an.
Influenţa României în UE (studiu ISD)
Nivelul de influenţă al României în UE este mult mai scăzut decât era în 2004.
România este unul dintre cele mai mari state din UE, dar în acelaşi timp este unul dintre cele mai puţin influente.
Criza economică şi conflictul din Republica Moldova au arătat că România este un stat izolat, care nu poate conta pe sprijinul partenerilor externi în momente dificile.
Traian Băsescu este principalul vinovat pentru degradarea imaginii României în plan internaţional.
Lipsa de coerenţă şi de viziune în politica externă, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, au adus deservicii majore României.
Lipsa României de la masa unde se iau deciziile la nivel european şi discriminarea cetăţenilor români în Europa sunt principalele consecinţe ale inactivităţii lui Traian Băsescu în plan extern.
România trebuie să o ia pe un alt drum şi să-şi construiască o poziţie mai puternică în plan internaţional.
Un moment important pentru România este cel al alegerilor pentru PE, urmat de desemnarea noului comisar european.
Dacă va exista un consens politic intern pentru promovarea unui comisar român, România îşi poate fortifica poziţia în interiorul UE.
Din cauza tensiunilor politice interne din anul 2006, România a ratat şansa numirii unui comisar influent la nivelul Comisie Europene.
Nu ne putem permite să repetăm aceeaşi greşală. România poate pretinde cu succes unele portofolii precum cel al Extinderii, Energiei sau Politicii regionale. Fiecare din cele trei portofolii poate contribui la creşterea influenţei României în cadrul Uniunii Europene.
În urma unor studii de evaluare, trei europarlamentari români au avut o activitate foarte bună în legislatura trecută: Adrian Severin, Daniel Dăianu şi Adriana Ţicău.
Ministrul Pogea şi primul ministru trebuie să găsească soluţii pentru a rezolva problema salariilor din învăţământ.
Soluţia nu poate veni de la Ministerul Educaţiei, ci de la Ministerul de Finanţe, cel care trebuie să asigure fondurile pentru majorările salariale.
Înţelegem că nu sunt bani la buget, însă Gheorghe Pogea şi Emil Boc trebuie să prezinte un orizont de redresare a problemelor.
Problemele profesorilor sunt cauzate de nivelul foarte slab al încasărilor de la Ministerul de Finanţe.
Ministrul Pogea nu a reuşit să găsească un echilibru între nivelul încasărilor şi necesarul de fonduri de la ministere.
Încasările sunt în acest an mai mici decât în anii trecuţi. Cu toate acestea, este nedrept ca Ministerul Educaţiei să fie transformat în victima de serviciu a crizei economice.
Avem nevoie de mai multă solidaritate, atât în interiorul Guvernului, cît şi în relaţia cu Sindicatele din învăţământ.
Este nedrept ca ministerele sociale să fie afectate de reducerile bugetare, în timp ce alte ministere sunt încurajate să cheltuie bani.
Nu ştiu dacă într-o perioadă de criză era mai important să dăm banii pe tichete de vacanţă şi pe alte programe asemănătoare, sau să susţinem puterea de cumpărare a profesorilor.
Ecaterina Andronescu este în primul rând profesor şi ştie foarte bine problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ.
Nu cred că în acest moment putem avea un ministru al Educaţiei mai bun decât Ecaterina Andronescu.
Ministrul Educaţiei militează pentru drepturile profesorilor, însă nu poate să colecteze fonduri la buget pentru a plăti salariile.
Codurile Justiţiei
Nu codurile sunt principala problemă a Uniunii, ci capacitatea României de a remedia deficienţele semnalate în raportul precedent.
Parlamentul şi-a respectat angajamentul, însă cele mai importante probleme ale justiţiei nu au fost şi nu au cum să fie în zona Legislativului.
România are în continuare de recuperat restanţe importante pe obiectivele de referinţă stabilite cu UE. Oficialii europeni vor evalua exact ceea ce au sesizat ca probleme în raportul anterior:
Consolidarea CSM
Rezultatele activităţii ANI
Continuarea anchetelor în cazurile de corupţie la nivel înalt
Măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei la nivelul administraţiei locale
Din multe puncte de vedere, Justiţia din România stă mai prost acum decât în 2004, iar acest lucru va fi destul de vizibil şi în raportul Comisiei.
Justiţia este mai puţin eficientă, are mari deficienţe de personal şi nu are rezultate notabile în lupta anticorupţie.
Politizarea justiţiei, fapt vizibil inclusiv în arestările recente, este una dintre observaţiile constante pe care comisia le face la adresa României.
Problemele Justiţiei îl au ca principal responsabil pe Traian Băsescu.
Monica Macovei, Cătălin Predoiu, Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar, toţi susţinuţi de Traian Băsescu, nu au găsit soluţiile pentru reformarea Justiţiei din România.
Actualul preşedinte este primul care ar trebui să îşi asume raportul de evaluare al CE, pentru că a garantat pentru rezultatele pe care le vor produce MJ şi a Ministerului Public.
Codurile justiţiei nu vor fi un element central în evaluarea Comisiei.
Oficialii europeni au declarat că nu au impus vreodată un termen limită pentru adoptarea codurilor. Mai mult, au împărtăşit viziunea noastră că România trebuie să aibă coduri bune şi nu coduri elaborate pe genunchi.
Codul Penal şi Civil vor fi finalizate până la jumătatea lunii mai, urmând ca dezbaterile pe codurile de procedură să fie încheiate în toamna acestui an.
Influenţa României în UE (studiu ISD)
Nivelul de influenţă al României în UE este mult mai scăzut decât era în 2004.
România este unul dintre cele mai mari state din UE, dar în acelaşi timp este unul dintre cele mai puţin influente.
Criza economică şi conflictul din Republica Moldova au arătat că România este un stat izolat, care nu poate conta pe sprijinul partenerilor externi în momente dificile.
Traian Băsescu este principalul vinovat pentru degradarea imaginii României în plan internaţional.
Lipsa de coerenţă şi de viziune în politica externă, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, au adus deservicii majore României.
Lipsa României de la masa unde se iau deciziile la nivel european şi discriminarea cetăţenilor români în Europa sunt principalele consecinţe ale inactivităţii lui Traian Băsescu în plan extern.
România trebuie să o ia pe un alt drum şi să-şi construiască o poziţie mai puternică în plan internaţional.
Un moment important pentru România este cel al alegerilor pentru PE, urmat de desemnarea noului comisar european.
Dacă va exista un consens politic intern pentru promovarea unui comisar român, România îşi poate fortifica poziţia în interiorul UE.
Din cauza tensiunilor politice interne din anul 2006, România a ratat şansa numirii unui comisar influent la nivelul Comisie Europene.
Nu ne putem permite să repetăm aceeaşi greşală. România poate pretinde cu succes unele portofolii precum cel al Extinderii, Energiei sau Politicii regionale. Fiecare din cele trei portofolii poate contribui la creşterea influenţei României în cadrul Uniunii Europene.
În urma unor studii de evaluare, trei europarlamentari români au avut o activitate foarte bună în legislatura trecută: Adrian Severin, Daniel Dăianu şi Adriana Ţicău.
No comments:
Post a Comment