PSD consideră că se impune demisia Anei Maria Pătru din funcţia pe care o ocupă în interiorul Autorităţii Electorale Permamente.
Comportamentul vicepreşedintelui AEP este intolerabil într-un stat democratic. Prezenţa acestui membru al BEC la petrecerea PDL şi a lui Traian Băsescu ,în noaptea alegerilor, ridică seriose semne de întrebare cu privire la corectitudinea şi imparţialitatea instituţiei care validează rezultatul alegerilor.
Nu ştim dacă prezenţa doamnei Pătru în restaurantul „Pescăruşul”, alături de liderii PDL, era în calitate de amic al grupului PDL sau de subaltern politic.
Ana Maria Pătru a venit la conducerea Autorităţii Electorale Permanente în martie 2007, cu doua luni înaintea referendumului pentru suspendarea preşedintelui.
Presa a semnalat şi faptul că înainte de a deveni funcţionar de rang înalt, Domnia sa a fost vicepreşedinte al PD Vâlcea.
Ca vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru trebuia să fie un garant al corectitudinii procesului electoral şi nu un executant al ordinelor prezidenţiale în interiorul instituţiei.
Obiectivitatea Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central trebuie să fie dincolo de orice suspiciune. Rolul celor două instituţii este să asigure corectitudinea procesului electoral.
Ana Maria Pătru a adus prejudicii grave nu numai corpului funcţionarilor publici şi instituţiilor pe care le conduce.
Nu trebuie să diminuăm rolul pe care vicepreşedintele AEP îl are în asigurarea corectitudinii alegerilor. AEP gestionează bugetul pentru alegeri, organizează licitaţii pentru cumpararea softului care centralizează voturile, monitorizează modul de alcătuire a listelor electorale şi se ocupă cu rezolvarea reclamaţiilor privind eventuale fraude electorale.
Ordonanţa de urgenţă pentru „ocolirea” Parlamentului
PSD nu este de acord cu ordonanţa prin care Guvernul îşi arogă atribuţii cu mult peste ceea ce este normal într-un stat democratic.
Miniştrii PSD nu au fost consultaţi cu privire la această problemă şi nici nu li s-a explicat în sedinţa de Guvern care sunt prevederile Ordonanţei
Ordonanţa va ajunge în Parlament şi va fi sancţionată prin vot de PSD.
Ordonanţa de urgenţă a fost introdusă pe ordinea de zi pe listă suplimentară. Ordonanţa nu poartă semnătura niciunui ministru PSD.
Au semnat Emil Boc, şefa Cancelariei şi un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei.
Lipseşte semnătura ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta.
Contează mai puţin care a fost motivul pentru care Guvernul a adoptat această ordonanţă. Important este că prevederile ei deschid o poartă extrem de periculoasă pentru statul de drept.
Legislativul trebuie să se ocupe de legi, iar Executivul de guvernare. Ideea că Guvernul ar trebui să aibă dreptul de a infirma, amâna şi modifica legile adoptate în Paralment este o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat.
Scopul nu scuză niciodată mijloacele, iar drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.
Guvernul Boc este deja campion la ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care angajamentul Coaliţiei a fost încă de la început că vom încerca să limităm la maxim utilizarea acestui mecanism.
Avem o majoritate de 70% în Parlament şi nu există niciun argument pentru care Guvernul trebuie să eludeze în condinuare Legislativul.
Declaraţii Iulian Fota
Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de Apărare şi membru în CSAT a făcut o serie de declaraţii care exced funcţiei şi atribuţiilor sale.
Iulian Fota este depăşit de funcţia pe care o ocupă şi se aventurează în declaraţii care afectează relaţiile externe ale României şi ridică semne de întrebare în cancelariile partenerilor noştri.
Concret, Iulian Fota a vorbit despre „adversarii noştri ca stat” şi despre riscul unor acte de „trădare”.
Prin astfel de declaraţii, Iulian Fota produce deservicii majore României:
Pe de-o parte insinuează că România nu-şi poate achita datoria de stat membru NATO şi că este expusă oricând nu doar spionajului ci şi trădării.
Pe de altă parte, ideea că există „adversari” ai României stârneşte îngrijorare la nivelul aliaţilor noştri şi semne de întrebare pentru statele care nu fac parte din NATO.
Iulian Fota terbuie să dea explicaţii dacă a avut sau nu mandat pentru a lansa astfel de declaraţii extrem de îngrijorătoare.
Dacă nu a avut mandat, se impun măsuri clare prin care statul român să se disocieze de declaraţiile făcute de cel care astăzi este încă membru CSAT.
Din declaraţiile lui Iulian Fota:
Trebuiesc scoase din zona politicii anumite institutii, anumite preocupari legate de zona de securitate nationala. Acestea trebuiesc gestionate de profesionisti fara a exista riscul ca acestea sa fie politizate. Ma tem ca din toata aceasta inclestare politica unii sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat. Cel mai mare pericol este pana la urma banul. Tradarea.
In momentul de fata Romania nu si-a lamurit relatia cu Occidentul, insemnand Europa de Vest si Statele Unite ale Americii. Exista o abordare foarte pro-europeana care vine si spune ca am revenit de unde plecasem inaintea venirii rusilor, un curs in care Romania a intrat cu forta. Prin integrare in NATO si UE am revenit inspre Occident, locul de unde am apartinut mereu. Totodata mai exista o abordare care priveste Europa cu retinere si neincredere. Mereu sunt aduse in discutie costurile acestor proiecte fara a fi observate si beneficiile.
Totusi avem in continuare relatii occidentale neexploatate pana la capat. Potentialul relatiilor cu SUA, Marea Britanie, Franta, Germania este inca sub ceea ce ar putea ajunge.
Noi trebuie sa fim foarte fermi pentru ce dorim sa se intample in spatiul acestei zone. Problema e pusa la fel si pentru Moldova si pentru Ucraina. Din punctul nostru de vedere al unui stat membru NATO si UE, noi trebuie sa ne hotaram ce vrem in zona asta si sa discutam in acelasi timp cu aliatii nostrii care dintre ei poseda instrumente mai bune pentru aborda aceasta problema. Cand vine vorba de Moldova avem interese sporite pentru ca acolo traiesc cetateni romani care spera sa duca o viata buna. In Moldova sunt interese nationale clare. Acelasi lucru il putem spune si despre comunitatea romaneasca din Ucraina.
Daca Romania are de exemplu o problema cu o alta tara membra NATO si UE si tensiunile ating un anumit punct si noi stim ca avem dreptate ca tara alti candidati politici se plaseaza pe partea oponentului nostru national doar pentru a nu fi in pericol sa piarda punct electoral
Deci este evident ca din punct de vedere al unor entitati neoccidentale noi suntem atractivi ca tinta si ca obiectiv pe cele doua coordonate: accesul la informatii sau atitudinea noastra din NATO si UE care ne poate fi influentata prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic.
Deci o posibila incursiune militara a cuiva prin surprindere, pe timp de vacanta, precedata inclusiv de un atac cibernetic sau de alta natura.
Ca tot vorbeam mai devreme, va dau exemplu de politizare, cand noi incheiem cea mai importanta misiune militara a armatei romane in strainatate unii politicieni incearca sa profite de acest moment. Nu vorbim aici de seful statului care trebuie sa marcheze acest eveniment.
Dar cand vine vorba de politica de securitate nationala, este o zona in care si daca cineva din presa intra accidental in posesia unor informatii sau o geanta se duce frumos si o preda.
Comportamentul vicepreşedintelui AEP este intolerabil într-un stat democratic. Prezenţa acestui membru al BEC la petrecerea PDL şi a lui Traian Băsescu ,în noaptea alegerilor, ridică seriose semne de întrebare cu privire la corectitudinea şi imparţialitatea instituţiei care validează rezultatul alegerilor.
Nu ştim dacă prezenţa doamnei Pătru în restaurantul „Pescăruşul”, alături de liderii PDL, era în calitate de amic al grupului PDL sau de subaltern politic.
Ana Maria Pătru a venit la conducerea Autorităţii Electorale Permanente în martie 2007, cu doua luni înaintea referendumului pentru suspendarea preşedintelui.
Presa a semnalat şi faptul că înainte de a deveni funcţionar de rang înalt, Domnia sa a fost vicepreşedinte al PD Vâlcea.
Ca vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru trebuia să fie un garant al corectitudinii procesului electoral şi nu un executant al ordinelor prezidenţiale în interiorul instituţiei.
Obiectivitatea Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central trebuie să fie dincolo de orice suspiciune. Rolul celor două instituţii este să asigure corectitudinea procesului electoral.
Ana Maria Pătru a adus prejudicii grave nu numai corpului funcţionarilor publici şi instituţiilor pe care le conduce.
Nu trebuie să diminuăm rolul pe care vicepreşedintele AEP îl are în asigurarea corectitudinii alegerilor. AEP gestionează bugetul pentru alegeri, organizează licitaţii pentru cumpararea softului care centralizează voturile, monitorizează modul de alcătuire a listelor electorale şi se ocupă cu rezolvarea reclamaţiilor privind eventuale fraude electorale.
Ordonanţa de urgenţă pentru „ocolirea” Parlamentului
PSD nu este de acord cu ordonanţa prin care Guvernul îşi arogă atribuţii cu mult peste ceea ce este normal într-un stat democratic.
Miniştrii PSD nu au fost consultaţi cu privire la această problemă şi nici nu li s-a explicat în sedinţa de Guvern care sunt prevederile Ordonanţei
Ordonanţa va ajunge în Parlament şi va fi sancţionată prin vot de PSD.
Ordonanţa de urgenţă a fost introdusă pe ordinea de zi pe listă suplimentară. Ordonanţa nu poartă semnătura niciunui ministru PSD.
Au semnat Emil Boc, şefa Cancelariei şi un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei.
Lipseşte semnătura ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta.
Contează mai puţin care a fost motivul pentru care Guvernul a adoptat această ordonanţă. Important este că prevederile ei deschid o poartă extrem de periculoasă pentru statul de drept.
Legislativul trebuie să se ocupe de legi, iar Executivul de guvernare. Ideea că Guvernul ar trebui să aibă dreptul de a infirma, amâna şi modifica legile adoptate în Paralment este o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat.
Scopul nu scuză niciodată mijloacele, iar drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.
Guvernul Boc este deja campion la ordonanţe de urgenţă, în condiţiile în care angajamentul Coaliţiei a fost încă de la început că vom încerca să limităm la maxim utilizarea acestui mecanism.
Avem o majoritate de 70% în Parlament şi nu există niciun argument pentru care Guvernul trebuie să eludeze în condinuare Legislativul.
Declaraţii Iulian Fota
Iulian Fota, consilier prezidenţial pe probleme de Apărare şi membru în CSAT a făcut o serie de declaraţii care exced funcţiei şi atribuţiilor sale.
Iulian Fota este depăşit de funcţia pe care o ocupă şi se aventurează în declaraţii care afectează relaţiile externe ale României şi ridică semne de întrebare în cancelariile partenerilor noştri.
Concret, Iulian Fota a vorbit despre „adversarii noştri ca stat” şi despre riscul unor acte de „trădare”.
Prin astfel de declaraţii, Iulian Fota produce deservicii majore României:
Pe de-o parte insinuează că România nu-şi poate achita datoria de stat membru NATO şi că este expusă oricând nu doar spionajului ci şi trădării.
Pe de altă parte, ideea că există „adversari” ai României stârneşte îngrijorare la nivelul aliaţilor noştri şi semne de întrebare pentru statele care nu fac parte din NATO.
Iulian Fota terbuie să dea explicaţii dacă a avut sau nu mandat pentru a lansa astfel de declaraţii extrem de îngrijorătoare.
Dacă nu a avut mandat, se impun măsuri clare prin care statul român să se disocieze de declaraţiile făcute de cel care astăzi este încă membru CSAT.
Din declaraţiile lui Iulian Fota:
Trebuiesc scoase din zona politicii anumite institutii, anumite preocupari legate de zona de securitate nationala. Acestea trebuiesc gestionate de profesionisti fara a exista riscul ca acestea sa fie politizate. Ma tem ca din toata aceasta inclestare politica unii sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat. Cel mai mare pericol este pana la urma banul. Tradarea.
In momentul de fata Romania nu si-a lamurit relatia cu Occidentul, insemnand Europa de Vest si Statele Unite ale Americii. Exista o abordare foarte pro-europeana care vine si spune ca am revenit de unde plecasem inaintea venirii rusilor, un curs in care Romania a intrat cu forta. Prin integrare in NATO si UE am revenit inspre Occident, locul de unde am apartinut mereu. Totodata mai exista o abordare care priveste Europa cu retinere si neincredere. Mereu sunt aduse in discutie costurile acestor proiecte fara a fi observate si beneficiile.
Totusi avem in continuare relatii occidentale neexploatate pana la capat. Potentialul relatiilor cu SUA, Marea Britanie, Franta, Germania este inca sub ceea ce ar putea ajunge.
Noi trebuie sa fim foarte fermi pentru ce dorim sa se intample in spatiul acestei zone. Problema e pusa la fel si pentru Moldova si pentru Ucraina. Din punctul nostru de vedere al unui stat membru NATO si UE, noi trebuie sa ne hotaram ce vrem in zona asta si sa discutam in acelasi timp cu aliatii nostrii care dintre ei poseda instrumente mai bune pentru aborda aceasta problema. Cand vine vorba de Moldova avem interese sporite pentru ca acolo traiesc cetateni romani care spera sa duca o viata buna. In Moldova sunt interese nationale clare. Acelasi lucru il putem spune si despre comunitatea romaneasca din Ucraina.
Daca Romania are de exemplu o problema cu o alta tara membra NATO si UE si tensiunile ating un anumit punct si noi stim ca avem dreptate ca tara alti candidati politici se plaseaza pe partea oponentului nostru national doar pentru a nu fi in pericol sa piarda punct electoral
Deci este evident ca din punct de vedere al unor entitati neoccidentale noi suntem atractivi ca tinta si ca obiectiv pe cele doua coordonate: accesul la informatii sau atitudinea noastra din NATO si UE care ne poate fi influentata prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic.
Deci o posibila incursiune militara a cuiva prin surprindere, pe timp de vacanta, precedata inclusiv de un atac cibernetic sau de alta natura.
Ca tot vorbeam mai devreme, va dau exemplu de politizare, cand noi incheiem cea mai importanta misiune militara a armatei romane in strainatate unii politicieni incearca sa profite de acest moment. Nu vorbim aici de seful statului care trebuie sa marcheze acest eveniment.
Dar cand vine vorba de politica de securitate nationala, este o zona in care si daca cineva din presa intra accidental in posesia unor informatii sau o geanta se duce frumos si o preda.
No comments:
Post a Comment